Asociația HoltIS și UNICEF continuă procesul de dezvoltare a rețelei de Educatori Parentali prin extinderea proiectului „Dezvoltarea abilităților parentale pentru a asigura drepturile și sănătatea mintală a copiilor”.

România, o națiune cu o istorie de reforme sociale în domeniul protecției copilului, a devenit o țară gazdă pentru un număr semnificativ de refugiați ucraineni, inclusiv copii, din cauza conflictului actual din Ucraina. Acești copii se confruntă cu provocări unice legate de traumă, strămutare și acces la servicii de sănătate mintală. Atât copiii români, cât și cei ucraineni sunt expuși riscului de probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie și PTSD, agravate de barierele socio-economice, de impactul războiului și de stresul adaptării la medii noi. În România, deși cadrul juridic pentru protecția drepturilor copilului este solid, punerea în aplicare a serviciilor de sănătate mintală pentru copii rămâne subdezvoltată, în special pentru populațiile de refugiați. Părinții joacă un rol esențial în asigurarea bunăstării copiilor lor, dar adesea nu au cunoștințele și competențele necesare pentru a sprijini în mod eficient bunăstarea copiilor lor. Acest lucru este exacerbat în cazul părinților ucraineni care se confruntă cu bariere lingvistice și cu traume. Începând cu 2023, România găzduiește aproximativ 4 milioane de copii, inclusiv peste 100 000 de copii ucraineni strămutați de război. Se estimează că 33% dintre copiii români și un număr semnificativ de copii ucraineni refugiați trăiesc în gospodării cu risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce poate agrava problemele de sănătate mintală. România ocupă un loc scăzut în Europa în ceea ce privește accesul la psihologi și psihiatri pentru copii, cu o rată de 0,7 specialiști în sănătatea mintală a copiilor la 100.000 de persoane. România ocupă un loc scăzut în Europa în ceea ce privește accesul la psihologi și psihiatri pentru copii, cu un raport de 0,7 specialiști în sănătatea mintală a copiilor la 100.000 de persoane. Disponibilitatea serviciilor pentru copiii refugiați este și mai limitată. Ministerul Educației și Guvernul României și-au exprimat interesul pentru extinderea educației parentale (oficial prin adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale pentru susținerea Părinților – Anexa 5 a HG 1353/30.10.2024 ), cu mai multe programe care vizează părinții din comunitățile vulnerabile, deși aceste inițiative sunt încă în stadiu incipient.

Bariere și blocaje:

1. Lipsa serviciilor de bunăstare: Atât copiii români, cât și cei ucraineni se confruntă cu o penurie de profesioniști calificați în domeniul sănătății mintale, în special cei echipați pentru a face față traumelor cauzate de război și strămutare;
2. Conștientizarea limitată a părinților: Mulți părinți, atât români cât și ucraineni, nu au conștientizarea și cunoștințele necesare pentru a identifica semnele timpurii ale problemelor de sănătate mintală la copiii lor. Stigmatizarea sănătății mintale și lipsa de înțelegere împiedică părinții să caute ajutor pentru copiii lor;
3. Bariere lingvistice și culturale: Părinții ucraineni, în special refugiații, se pot confrunta cu dificultăți în accesarea serviciilor de sănătate mintală din cauza barierelor lingvistice. Diferențele culturale afectează, de asemenea, modul în care problemele de sănătate mintală sunt percepute și abordate în familii;
4. Constrângeri socio-economice: Sărăcia și excluziunea socială pot împiedica familiile să aibă acces la servicii de calitate pentru îngrijirea bunăstării. Familiile de refugiați, care trăiesc adesea în condiții economice precare, sunt deosebit de afectate de acest blocaj;
5. Trauma strămutării: Pentru copiii ucraineni, trauma provocată de fuga din zonele de război, separarea de membrii familiei și expunerea la violență au un impact semnificativ asupra sănătății lor mintale, dar lipsesc serviciile adaptate.

Priorități naționale și legături cu politicile: Guvernul României s-a angajat să îmbunătățească bunăstarea copiilor, aliniindu-se obiectivelor UE și cadrelor privind drepturile copilului. Programe precum Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului subliniază nevoia de servicii de sprijin psihologic și social pentru copii, în special pentru populațiile vulnerabile. Acest lucru este în conformitate cu programul UE „Garanția pentru copii”, care urmărește să se asigure că copiii nevoiași au acces la servicii esențiale, inclusiv la îngrijirea sănătății mintale. De asemenea, în multe documente legislative, educația parentală este prevăzută ca o strategie de sprijinire a părinților pentru a-și dezvolta abilitățile parentale în vederea garantării drepturilor copiilor și a bunăstării acestora, dar în multe privințe nu este încă aprobată (deși a fost în dezbatere publică) o strategie de sprijinire a părinților. Având în vedere afluxul de refugiați ucraineni, prioritățile naționale s-au mutat, de asemenea, pentru a se concentra asupra integrării și sprijinirii copiilor strămutați. Ministerul Sănătății din România și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse au inițiat colaborări pentru a îmbunătăți serviciile de protecție a copilului, însă există în continuare o lacună în ceea ce privește serviciile coordonate de îngrijire a sănătății mintale și programele de educație parentală.

Un program de educație parentală axat pe conștientizarea sănătății mintale și a drepturilor copilului ar permite părinților români și ucraineni să își sprijine copiii în mod eficient. Programul ar viza:

1. Creșterea cunoștințelor părinților: Echiparea părinților cu abilități de a recunoaște semnele de suferință, traumă sau tulburări de sănătate mintală la copii și de a oferi sprijin inițial la domiciliu;
2. Reducerea stigmatizării: Combaterea stigmatizării, în special în familiile de refugiați, și încurajarea implicării proactive în serviciile parentale;
3. Promovarea rezilienței: Promovarea rezilienței copiilor prin practici parentale pozitive care contribuie la atenuarea efectelor traumei și ale deplasării;
4. Reducerea decalajelor culturale: Furnizarea de formare sensibilă din punct de vedere cultural care să răspundă nevoilor specifice ale familiilor de refugiați ucraineni, inclusiv sprijin lingvistic. Acest program s-ar alinia priorităților naționale ale României privind drepturile și protecția copilului, răspunzând atât nevoilor imediate, cât și celor pe termen lung, prin asigurarea faptului că toți copiii, indiferent de mediul din care provin, beneficiază de servicii parentale pentru bunăstare

1. Cum să fii un părinte înțelept
2. Cum putem rămâne relaxați în contexte stresante
3. Cum să comunici eficient cu copilul tău!
4. Cum să fii un partener de încredere în relația cu copilul tău!
5. Cum abordezi pozitiv comportamentele copilului
6. Cum prevenim abuzul și efectele lui asupra copilului
7. Abilități noncognitive
8. Cum stimulăm învățarea prin joc
9. Cum sprijinim copilul să depășească stările traumatice
10. Ce facem în continuare?

Perioada de implementare: 1 noiembrie 2024 - 30 iunie 2025

1. Dezvoltarea unui sistem de programe de educație parentală pentru drepturile copilului și sănătatea mintală (în sistemul educațional, medical și social)

1.1. Formarea a 200 de educatori parentali:

• 10 educatori parentali în serviciile medicale comunitare (asistenți medicali)
• 20 de educatori parentali în serviciile de asistență socială (asistenți sociali, psihologi, asistenți sociali comunitari)
• 170 educatori parentali în sistemul de învățământ (cadre didactice din creșe, grădinițe și din școala primară)

1.2. Organizarea a 2.040 de sesiuni de educație parentală la care vor participa peste 2.000 de părinți (fiecare grup de părinți va participa la 10 sesiuni)

• Înscriere: până pe 14 februarie 2025;
• Partea teoretică: până pe 9 martie 2025;
• Partea practică: până pe 31 mai 2025.

Înscrieți-vă în programul ”UNICEF - SNSP”

Puteți descărca documentul în format PDF:

• Descriere program

Adresa oficială a Asociației HoltIS:

• office [at] holtis.ro

Formularul de contact:

• Trimiteți-ne un mesaj de pe site

• Prof.univ.dr. Ștefan COJOCARU, email: stefan [dot] cojocaru [at] holtis.ro

• Anda IONESCU, email: anda [dot] ionescu [at] holtis.ro
• Alexandra SASU, email: alexandra [dot] sasu [at] holtis.ro
• Diana PRICOPE, email: diana [dot] pricope [at] holtis.ro
• Simona APOPEI, email: simona [dot] apopei [at] holtis.ro
• Vasile STRUGARU, email: vasile [dot] strugaru [at] holtis.ro

Afișare listă